De multe ori auzim ca a facut cineva infarct, cu consecinte severe, “om sanatos, zdravan, inca tanar”, subintelegandu-se ca aparitia acestei boli era absolut neasteptata. Din pacate, boala coronariana se dezvolta adesea la persoane care nu prezinta simptome sau semne de alarma care sa orienteze spre masuri de prevenire.
Arterele coronare sunt vasele de sange care hranesc miocardul (muschiul inimii). Blocarea unei artere coronare are drept consecinta moartea portiunii de tesut miocardic pe care o hraneste – infarctul miocardic. Au fost identificati mai multi factori de risc sub a caror influenta arterele coronare pot sa fie ingustate prin depunere de placi de aterom (ateroscleroza), din colesterol si alte substante. La ruperea unei astfel de placi se formeaza un cheag de sange care blocheaza fluxul sangvin prin artera, acesta fiind mecanismul cel mai frecvent de producere a infarctului miocardic. Procesul prin care se depun placile de aterom pe peretii vaselor de sange este lent, astfel ca daca am identifica factorii de risc, am putea lua masuri care sa duca la incetinirea acestui proces.
Factorii de risc pot fi de doua feluri – mosteniti (genetici) si dobanditi. Cei mosteniti nu pot fi modificati, dar pot fi ameliorati cu masuri medicale si modificari ale stilului de viata (nu suntem neaparat “copia” antecesorilor nostril, ai celor pe care ii mostenim ca afectiune!). La fel si factorii de risc dobanditi, acestia fiind rezultatul unor activitati pe care am ales sa le includem in stilul nostru de viata.
Dintre factorii de risc genetici trebuie amintiti hipertensiunea arteriala, dislipidemiile (ex.: colesterol crescut peste normal), boli cardiovasculare la varste tinere, diabetul zaharat tip 1, varsta, menopauza. Factori de risc dobanditi sunt fumatul, excesul ponderal, stilul de viata sedentar, dieta bogata in grasimi saturate, diabetul zaharat tip 2, stressul.
Multe din conditiile patologice enumerate mai sus pot fi prezente fara simptome sau semne clinice care sa alarmeze pacientul, astfel ca acesta le ignora, nu se prezinta la medic si ramane netratat pentru o lunga perioada de timp, in care alterarea coronarelor progreseaza pana la aparitia de stenoze (ingustari) critice care pot sa devina simptomatice (prin aparitia anginei pectorale, durerea in piept cauzata de suferinta muschiului inimii prin scaderea fluxului de sange in vasul afectat). Aceasta alarmeaza pacientul, care contacteaza medicul si dupa efectuarea examenului clinic si a unor teste specifice, poate primi diagnosticul corect si poate fi indrumat spre tratamentul adecvat al bolii coronariene si al factorilor ce au dus la aparitia si progresul acesteia.
Identificarea factorilor de risc cat mai devreme poate preveni aparitia leziunilor coronariene (sau ale altor vase de sange) periculoase precum si evenimentele cardiovasculare severe ce pot surveni in acest context.
Din pacate sunt frecvente situatiile in care anumite conditii patologice pot evolua insidious/pe ascuns, iar pana cand pacientul ia cunostinta de situatie, deja au aparut consecinte ce nu mai pot fi corectate. Astfel, netratata pentru o perioada lunga de timp, hipertensiunea arteriala poate duce la depuneri semnificative de placi de aterom in coronare cu alterarea fluxului de sange prin aceste vase, sau poate provoca hipertrofia peretelilor ventriculului stang (ingrosarea lor, consecinta a faptului ca inima trebuie sa pompeze impotriva unei presiuni mai mari – tensiunea arteriala crescuta din circulatie), peretii ventriculari ingrosati fiind mai predispusi la ischemie si tulburari de ritm. De asemenea diabetul zaharat dezechilibrat poate in timp sa afecteze vasele de sange, atat pe cele care hranesc inima, cauzand ingustarea lor, cat si pe cele din alte organe – de exemplu la nivelul rinichilor, ducand prin modificarile pe care le intretine la acest nivel la mentinerea tensiunii arteriale crescute. Un adevarat cerc vicios. Dislipidemiile familiale pot “trece pe sub radar” daca pacientii nu au facut analize de sange tintite pe profilul lipidic.(de tradus in romana curenta) Fumatul, sedentarismul si obezitatea pot fi neglijate, cateodata chiar negate. “Ce, fumez cu arterele sau cu inima?” Nu, dar atata timp cat efectele fumului de tigara sunt incomplet elucidate, nu putem avea un antidot care sa ne permita sa continuam sa fumam fara consecinte. “Dar nu mananc decat de doua ori pe zi.” Desigur, dar nu numarul meselor conteaza ci cantitatea de calorii ingerata, daca acele doua mese aduc 2500-3000 kcal in 24h, inseamna mult peste necesarul zilnic. “Dar sunt activ: gatesc, fac gospodarie si ma ocup de nepoti toata ziua.” Aceste activitati nu inseamna sport.
Revenind la situatia descrisa la inceput: in foaia de observatie a omului nostru “sanatos, zdravan, inca tanar’’, internat in sectia de terapie intensiva cardiologie cu infarct miocardic acut gasim “pacient in varsta de 55 de ani, fara antecedente patologice… sedentar, fumator 20PA (20 tigarete/zi de 20 de ani), cu index de masa corporala 31kg/mp (obezitate gr I)… TA 170/100mmHg… glicemie 138mg/dl, hemoglobina glicozilata 8% (diabet zaharat), colesterol total 265mg/dl etc..
…nu era chiar sanatos…
CardioClinic – Lasă-ți inima pe mâini bune! Programeaza-te acum pentru un consult la Cardio Clinic și selecteaza pachetul de investigatii ce ti se potriveste >> https://www.cardioclinic.ro/cardiocheck/
