De multe ori auzim că a facut cineva infarct, cu consecințe severe, “om sănătos, zdrăvan, încă tânăr”, subînțelegându-se că apariția acestei boli era absolut neașteptată. Din păcate, boala coronariană se dezvoltă adesea la persoane care nu prezintă simptome sau semne de alarmă care să orienteze spre măsuri de prevenire.
Ce sunt arterele coronare
Arterele coronare sunt vasele de sânge care hrănesc miocardul (mușchiul inimii). Blocarea unei artere coronare are drept consecință moartea porțiunii de țesut miocardic pe care o hrănește – infarctul miocardic. Au fost identificați mai mulți factori de risc sub a căror influență arterele coronare pot să fie îngustate prin depunere de plăci de aterom (ateroscleroză), din colesterol și alte substanțe. La ruperea unei astfel de plăci se formează un cheag de sânge care blochează fluxul sangvin prin arteră, acesta fiind mecanismul cel mai frecvent de producere a infarctului miocardic. Procesul prin care se depun plăcile de aterom pe pereții vaselor de sange este lent, astfel că dacă am identifica factorii de risc, am putea lua măsuri care să ducă la încetinirea acestui proces.
Factorii de risc
Factorii de risc pot fi de două feluri – moșteniți (genetici) și dobândiți. Cei moșteniți nu pot fi modificati, dar pot fi ameliorați cu măsuri medicale și modificări ale stilului de viață (nu suntem neapărat “copia” antecesorilor noștri, părinți, bunici cu diferite afecțiuni cardiovasculare). Putem modifica și factorii de risc dobândiți, aceștia fiind rezultatul unor activități pe care am ales să le includem în stilul nostru de viață.
Dintre factorii de risc genetici trebuie amintiți hipertensiunea arterială, dislipidemiile (ex.: colesterol crescut peste normal), boli cardiovasculare la vârste tinere, diabetul zaharat tip 1, vârsta, menopauza. Factori de risc dobândiți sunt fumatul, excesul ponderal, stilul de viață sedentar, dieta bogată în grăsimi saturate, diabetul zaharat tip 2, stresul.
Multe din condițiile patologice enumerate mai sus pot fi prezente fără simptome sau semne clinice care să alarmeze pacientul, astfel că acesta le ignoră, nu se prezintă la medic și rămâne netratat pentru o lungă perioadă de timp, în care alterarea coronarelor progresează până la apariția de stenoze (îngustări) critice care pot să devină simptomatice (prin apariția anginei pectorale, durerea în piept cauzată de suferința mușchiului inimii prin scăderea fluxului de sânge în vasul afectat). Aceasta alarmează pacientul, care contactează medicul și după efectuarea examenului clinic și a unor teste specifice, poate primi diagnosticul corect și poate fi îndrumat spre tratamentul adecvat al bolii coronariene și al factorilor ce au dus la apariția și progresul acesteia.
Identificarea factorilor de risc cat mai devreme poate preveni apariția leziunilor coronariene (sau ale altor vase de sânge) periculoase precum și evenimentele cardiovasculare severe ce pot surveni în acest context.
Cum evoluează patologia?
Din păcate, sunt frecvente situațiile în care anumite condiții patologice pot evolua pe ascuns, iar până când pacientul ia cunoștință de situație, deja au apărut consecințe ce nu mai pot fi corectate. Astfel, netratată pentru o perioadă lungă de timp, hipertensiunea arterială poate duce la depuneri semnificative de plăci de aterom în coronare cu alterarea fluxului de sânge prin aceste vase sau poate provoca hipertrofia pereților ventriculului stang (îngrosarea lor, consecință a faptului că inima trebuie să pompeze împotriva unei presiuni mai mari – tensiunea arterială crescută din circulație), pereții ventriculari îngroșați fiind mai predispuși la ischemie și tulburări de ritm. De asemenea, diabetul zaharat dezechilibrat poate în timp să afecteze vasele de sânge, atât pe cele care hrănesc inima, cauzând îngustarea lor, cât și pe cele din alte organe – de exemplu la nivelul rinichilor, ducând prin modificările pe care le întreține la acest nivel la menținerea tensiunii arteriale crescute. Un adevărat cerc vicios. Dislipidemiile familiale pot “trece pe sub radar” dacă pacienții nu au făcut analize de sânge țintite pe profilul lipidic – grăsimile din sange. Fumatul, sedentarismul și obezitatea pot fi neglijate, câteodată chiar negate. “Ce, fumez cu arterele sau cu inima?” Nu, dar atâta timp cât efectele fumului de țigară sunt incomplet elucidate, nu putem avea un antidot care să ne permită să continuăm să fumăm fără consecințe. “Dar nu mănânc decât de două ori pe zi.” Desigur, dar nu numărul meselor contează ci cantitatea de calorii ingerată, dacă acele două mese aduc 2500-3000 kcal în 24h, înseamnă mult peste necesarul zilnic. “Dar sunt activ: gătesc, fac gospodărie și mă ocup de nepoți toată ziua.” Aceste activitați nu înseamnă sport.
Revenind la situația descrisă la început: în foaia de observație a omului nostru “sănătos, zdravăn, încă tânăr’’, internat în secția de terapie intensivă cardiologie cu infarct miocardic acut găsim: “pacient în vârstă de 55 de ani, fără antecedente patologice… sedentar, fumător 20PA (20 țigarete/zi de 20 de ani), cu index de masă corporală 31kg/mp (obezitate gr I)… TA 170/100mmHg… glicemie 138mg/dl, hemoglobină glicozilata 8% (diabet zaharat), colesterol total 265mg/dl etc..
…nu era chiar sănătos…
Să ne vedem sănătoși!
Programați-vă acum pentru o Evaluare completă a inimii: Programare online!
Dna. Dr. Andreea Mitescu este medic primar de medicină de urgență și medic specialist cardiolog
cu peste 20 ani de experiență în secția UPU – SMURD a Spitalului Clinic de Urgență Floreasca.
