EKG de efort

In ce consta si cum se face acest test de efort ECG?

Testul ECG de efort reprezinta o inregistrare a electrocardiogramei in timpul unor eforturi standardizate.

Principiile de functionare sunt aceleasi ca la o electrocardiograma de repaus, adica se lipesc pe pieptul pacientului 12 electrozi care vor inregistra activitatea electrica a inimii. Pacientul va face apoi un efort fizic pe o banda sau pe o bicicleta.

La CardioClinic, efortul se face pe o banda asemanatoare celor de la salile de fitness, iar pacientului i se inregistreaza electrocardiograma si i se monitorizeaza tensiunea arteriala in timpul unor eforturi din ce in ce mai ample (la fiecare 3 minute se cresc viteza si inclinatia benzii), in functie de rezistenta si de afectiunile de care sufera fiecare persoana in parte.

Testul de efort cardiac se efectueaza sub supravegherea unui medic si cu ajutorul personalului auxiliar pregatit pentru a face fata oricaror complicatii ce ar putea aparea (dureri in piept, senzatie de sufocare sau cresteri exagerate ale valorilor tensiunii arteriale).

De ce este importanta aceasta investigatie?

Intrucat semnele de ischemie cardiaca apar in contextul efortului fizic sau emotiilor foarte puternice, acestea pot fi complet absente pe o evaluare electrocardiografica de repaus, care este efectuata pe parcursul unui minut in timpul consultatiei cardiologice.

Testul de efort simuleaza aceste situatii astfel incat activitatea electrica a inimii sa poata fi evaluata in momentele cele mai vulnerabile.

Medicul cardiolog poate obtine astfel o imagine exacta a patologiei cardiace, cu scopul de a institui un tratament care sa previna aparitia complicatiilor grave si periculoase de tipul infarctului miocardic sau aritmiilor amenintatoare de viata.

In functie de rezultatul testului de efort, tratamentul propus poate fi fie medicamentos, fie minim invaziv sau chirurgical. Toate aceste decizii se iau de comun acord cu pacientul, insa testul de efort reprezinta un element crucial in alcatuirea imaginii complete si corecte a patologiei fiecarui pacient, astfel incat sa poata fi gasita cea mai eficienta solutie terapeutica.

Pot aparea complicatii dupa realizarea testului de rezistenta la efort?

In mod normal, nivelul de efort nu ajunge sa devina periculos pentru o persoana sanatoasa, insa medicul cardiolog urmareste in timp real modficarile aparute pe traseul ECG si comunica constant cu pacientul, astfel incat sa poata opri desfasurarea testului in orice moment in care efortul ar putea deveni prea intens.

Ce este o electrocardiograma de efort?

Inima produce mici curenti electrici care se distribuie in tot muschiul cardiac facand-o sa bata, adica sa se contracte. Electrocardiograma (ECG) inregistreaza aceasta activitate electrica a inimii, afisand modul in care circula curentii electrici prin muschi.

In acest fel, ECG-ul da medicului foarte usor indicii asupra modului in care se contracta inima, ritmicitatea, frecventa si normalitatea batailor acesteia.

Cum se interpreteaza rezultatele testului de efort cardiac?

Pe pieptul si pe membrele pacientului se ataseaza 12 electrozi in pozitii diverse, prin intermediul carora se inregistreaza impulsurile electrice care circula in directii diferite prin muschiul inimii.

Exista aspecte considerate normale pentru inregistrarea ce provine de la fiecare electrod, care poarta numele de derivatie a unui ECG. Prin urmare, exista 12 derivatii corespunzatoare celor 12 electrozi, care sunt denumite diferit in functie de directia curentilor pe care ii inregistreaza.

O proportie importanta a bolilor de inima modifica aspectul ECG, ceea ce permite medicului sa diagnosticheze diverse afectiuni cardiace, printre care se numara:

• Aritmiile: ritmul in care bate inima este prea rapid, prea lent sau neregulat;

• Infarctul: ECG-ul arata faptul ca o parte din muschiul inimii a murit sau nu primeste suficient sange pentru a functiona corect. Semnele ce apar pe ECG au aspect diferite in functie de timpul scurs din momentul initial in care s-a produs obstructia vasului de sange;

• Hipertrofia miocardca (adica o inima marita comparativ cu dimensiunile normale): in acest caz se poate observa in special faptul ca toate derivatiile inregistreaza impulsuri electrice mai ample, corespunzator unor pereti mai ingrosati.

In functie de rezultatele obtinute, la testul de efort, in cazul in care medicul considera necesar, acesta poate recomanda o serie de alte analize la inima, printre care se numara:

• Ecografia cardiaca

• Electrocardiograma de repaus

• Holter ECG/ 24 de ore

• IRM cardiac

• Cateterism cardiac

Cand si pentru ce se recomanda testele de efort?

Utilitatea principala a testelor de efort este reprezentata de diagnosticarea si aprecierea severitatii bolii cardiace ischemice (uneori denumita boala coronariana), inregistrand electrocardiograma in timpul efortului fizic. Boala este data de ingustarea vaselor de sange ale inimii (arterelor coronare).

In consecinta, acestea nu se mai pot adapta in anumite situatii de stres, pentru a oferi inimii o cantitate mai mare de oxigen decat in mod normal si pentru a-i acoperi in totalitate necesitatile de resurse suplimentare.

Acest proces poate provoca angina pectorala (durera in piept cu caracter de gheara, care apare la efort si dispare la repaus), insa poate conduce inclusiv la infarct miocardic. De aceea este foarte important pentru persoanele care au dureri in piept efectuarea unui ECG in repaus, in timpul episodului de durere, sau unui test de rezistenta la efort.

Multe persoane cu boala cardiaca ischemica au o electrocardiograma de repaus normala, pentru ca in conditii bazale (repaus sau activitati fizice uzuale) inima primeste suficient sange. In situatii de stres emotional sau de efort fizic, insa, cordul nu mai poate primi suficiente resurse din cauza ingustarii vaselor sale de sange, ceea ce predispune la imbolnavirea muschiului si chiar la moartea lui (infarct miocardic).

Electrocardiograma de efort este o investigatie care arata modificarile ce apar in inima si pune in evidenta situatia in care aceasta sufera pentru ca nu primeste suficient oxigen. Pentru cei la care diagnosticul de boala ischemica este deja cunoscut, testul de efort poate arata daca evolutia este una buna sau nu, evaluand periodic pragul de efort la care apare durerea, si comparandu-l mereu cu rezultatele anterioare.

Alte motive pentru care medicul poate recomanda efectuarea unui test de efort sunt:

1. Evidentierea unei cauze cardiace pentru simptome de tipul durerii toracice, dispneei (senzatia de respiratie dificila) sau ametelii;

2. Determinarea unui prag de efort pana la care activitatea fizica poate fi efectuata in conditii de siguranta;

3. Verificarea eficacitatii procedurilor efectuate cu scopul de a imbunatati fluxul sanguine prin vasele coronare la pacientii cunoscuti cu boala cardiaca ischemica;

4. Prezicerea riscului de aparitie a complicatiilor cardiace grave de tipul infarctului miocardic.

Cat dureaza testul de efort cardiovascular?

Testul de efort cardiac dureaza intre 15 si 30 de minute in mod normal, iar rezultatele sunt interpretate de medic in timp real. Testul se finalizeaza atunci cand se produce unul dintre urmatoarele evenimente:

1. Frecventa cardiaca a pacientului care efectueaza testul de efort depaseste 85% din valoarea maxima prezisa pentru varsta pacientului;

2. Aparitia simptomelor de sistem nervos central, de tipul ataxiei, ametelii sau sincopei;

3. Scaderea valorii tensiunii arteriale sistolice cu mai mult de 10 mmHg in ciuda cresterii nivelului de efort, impreuna cu alte semne care sugereaza ischemia cardiaca;

4. Angina (durere in piept) moderata pana la severa;

5. Semne de perfuzie cardiaca deficitara, de tipul supradenivelarii segmentului ST cu mai mult de 1mm la nivelul derivatiilor care nu prezentau unda Q datorata unui infarct miocardic anterior;

6. Aparitia tahicardiei ventriculare sustinute sau altor aritmii de tipul blocurilor atrio-ventriculare de grad II sau III;

7. Aparitia simptomelor de tipul claudicatiei, extenuarii, crampelor musculare, dispneei sau wheezingului;

8. Inregistrarea unui raspuns hipertensiv exagerat, cu valoarea tensiunii arteriale sistolice > 250 mmHg sau valoarea tensiunii arteriale diastolice > 115 mmHg.

Dupa finalizarea testului de efort din oricare dintre motivele enumerate mai sus, pacientul este condus catre pat, acolo unde va mai ramane asezat si conectat la aparatul ECG prin intermediul electrozilor inca o perioada de timp.

In acest interval, cunoscut sub numele de perioada de recuperare, calculatorul continua sa inregistreze frecventa cardiaca si activitatea electrica a inimii, urmarind capacitatea inimii de a raspunde la trecerea de la necesitatile de oxigenare din timpul efortului, catre cele din repaus.

In plus, medicul va monitoriza tensiunea arteriala la fiecare 3 minute, asemanator cu masuratorile realizate in timpul in care banda a fost functionala.

Pregatirea pacientului pentru testul de Efort (EKG) si contraindicatii

Important de stiut inainte de efectuarea testului de efort este faptul ca este bine ca pacientul sa nu fi luat o masa foarte bogata cu o ora inaintea inceperii testului. La fel de important este ca pacientul sa fie imbracat in haine potrivite pentru efort (incaltaminte comoda si haine mai largi).

Exista precautii suplimentare recomandate inainte de testele de efort?

Majoritatea pacientilor nu au probleme in a face acest test, avand in vedere faptul ca gradul de efort este adaptat fiecarei persoane in parte. Pacientul poate anunta medicul cardiolog in orice moment pe parcursul testului daca efortul devine prea dificil, daca apare durerea in piept sau daca respiratia devine foarte grea.

In plus, este necesar ca tensiunea arteriala sa fie controlata in timpul testului (acesta nu se poate efectua daca tensiunile sunt prea mari), iar pacientul poate si trebuie sa isi ia toate medicamentele prescrise de medic in mod normal in ziua in care este programat testul de efort, cu exceptia dozei de betablocant (medicamente specifice), peste care se sare in ziua testului de efort.