Auzim frecvent despre tensiunea arterială și de ce este important să o menținem în limite normale. De ce este, însă, tensiunea arterială atât de importantă și care este efectul hipertensiunii asupra întregului organism? Ne răspunde Dr. Ioana Petre, medic cardiolog la CardioClinic.
Ce este tensiunea arterială și ce înseamnă „14 cu 8”?
„Ceea ce este cunoscut popular drept „tensiune” arterială reprezintă de fapt presiunea existentă în interiorul vaselor de sânge. Această presiune este responsabilă de „întinderea” pereților vaselor sangvine și generarea unei „tensiuni” la nivelul lor. Cu alte cuvinte, atunci când medicul verifică presiunea arterială cu un tensiometru, măsoară de fapt două lucruri: forța exercitată asupra pereții vaselor sangvine (presiune sistolică) și forța creată între bătăile inimii (presiune diastolică). Dacă medicul măsoară o presiune arterială de 120/80 mm Hg (pronunțat 120 cu 80 sau, în mod popular, 12 cu 8), primul număr este presiunea sistolică, iar al doilea cea diastolică. Dacă oricare din aceste două valori este ridicată, înseamnă că tensiunea din vasele de sânge este prea mare. Consecința este prezența unui stres continuu în artere, care poate duce cu timpul la apariția unor puncte slabe sau cicatrizate în care se pot dezvolta plăci de aterom care se pot transforma în cheaguri. Presiunea din interiorul arterelor poate fi asimilată cu presiunea din interiorul unui balon; balonul se poate sparge dacă presiunea din interiorul său este prea mare.”, răspunde Dr. Petre.
De ce este toată lumea îngrijorată de hipertensiunea arterială?
„Ca regulă generală, cu cât presiunea arterială este mai mare, cu atât riscul de complicații este mai mare. Hipertensiunea arterială (HTA) poate ucide. Lipsa de simptome a dus la acordarea titlului de „ucigaș silențios”. De cele mai multe ori, este diagnosticată doar prin controale periodice sau atunci când se prezintă deja cu afecțiuni ale unor organe sau complicații cardiace sau neurologice. HTA este principalul factor de risc al apariției bolilor cardiovasculare și accidentului vascular cerebral. Netratată, poate duce la infarct miocardic, insuficiență cardiacă, ateroscleroză, accident vascular cerebral, boli ale rinichiului, disfuncție erectilă, tulburări ale memoriei și boala arterială periferică.
Concret, HTA este diagnosticată atunci când valorile presiunii arteriale sistolice depășesc valoarea de 140 mm Hg SAU valorile presiunii diastolice depășesc 90 mm Hg. Aceste valori trebuie confirmate la 2 măsurători diferite. Ghiduri recente emise de societăți medicale internaționale declară că diagnosticul de HTA poate fi stabilit chiar începând cu valori de 130/80 mm Hg, subliniind importanța controlului tensional.
Cauzele HTA sunt de cele mai multe ori necunoscute; nu știm de ce unele persoane dezvoltă HTA. Mai rar, o afecțiune specifică responsabilă de apariția HTA poate fi identificată și, odată cu tratarea ei, apare și controlul HTA. Există, însă, măsuri care pot fi luate pentru a preveni sau controla HTA la persoanele la care o cauză specifică nu poate fi stabilită.”, continuă Dr. Petre, medic cardiolog.
Cum putem menține tensiunea arterială la valori normale?
„Numeroși pași pot fi implementați pentru a menține tensiunea arterială la valori normale. În primul rând, valorile tensiunii trebuie verificate regulat de către un medic. În funcție de gradul hipertensiunii, medicul vă poate recomanda implementarea unui stil de viață care să scadă riscul cardiovascular sau vă poate prescrie un tratament medicamentos. În general, la persoanele cu HTA de grad „mic” (la care o cauză specifică nu poate fi găsită), primul pas este adoptarea unui stil de viață sănătos, reprezentat de o dietă personalizată (săracă în sare și grăsimi animale) și un regim de exercițiu fizic regulat. Scăderea tensiunii arteriale sistolice cu 20-30 mm Hg poate fi obținută doar prin scăderea în greutate a persoanelor supraponderale, în absența totală a tratamentului medicamentos. Oprirea fumatului și scăderea consumului de alcool sunt, de asemenea, indicate. Atunci, însă, când valorile tensiunii sunt prea mari, anumite investigații cardiologice sunt recomandate. De exemplu, medicul va solicita efectuarea unei examen ecocardiografic pentru a evalua dacă HTA a determinat îngroșarea pereților inimii (ceea ce predispune apariția unui infarct miocardic sau insuficienței cardiace). O electrocardiogramă (EKG) este indicată pentru evaluarea apariției unor aritmii cardiace precipitate de HTA (precum fibrilația atrială). Un test de efort poate fi efectuat pentru a evalua apariția „cardiopatiei ischemice”, o complicație frecventă a HTA. Pentru a elimina posibilitatea „hipertensiunii de halat alb”, adică prezența unor valori crescute ale tensiunii în timpul examenului medical (când valorile de zi cu zi sunt de fapt normale), o manșetă care măsoară în mod automat tensiunea la anumite intervale poate fi montată timp de 24 sau 48 ore (investigație cunoscută drept monitorizare ambulatorie a presiunii arteriale). Anumite analize de sânge sau urină sunt de asemenea indicate, mai ales în rândul persoanelor hipertensive care au și diabet zaharat.
În concluzie, toate persoanele trebuie să-și măsoare regulat valorile tensiunii arteriale. Descoperirea unei valori peste 140/90 mm Hg impune o evaluare cardiologică imediată care poate presupune câteva investigații. Consultul cardiologic este de nelipsit pentru a preveni complicații amenințătoare de viață, precum infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral.”
Dr Ioana Petre
Medic Cardiolog, CardioClinic
