Insuficiența tricuspidiană – cauze, simptome și tratament
Dacă nu ai auzit până acum de acest diagnostic, poate că este momentul să știi mai multe despre insuficiența tricuspidiană, precum și despre care sunt cauzele care conduc la apariția acesteia, de ce fel de simptome este însoțită și ce tratament necesită. Datorită faptului că anumiți pacienți diagnosticați cu insuficiență tricuspidiană severă necesită chiar intervenții chirurgicale, iată tot ce trebuie să știi despre această afecțiune:
1. Insuficiența tricuspidiană – ce înseamnă?
Insuficiența tricuspidiană este reprezentată, în termeni simpli, de o trecere anormală a unei părți din volumul de sânge care circulă din ventriculul drept în atriul drept și în sistolă, respectiv care duce la închiderea incorectă și incompletă a valvelor. Acest lucru depinde, în principiu, de integritatea funcțională a inelului valvular, a mușchilor papilari, precum și a cordajelor tendioase și a miocardului ventricular.
Da, aceste informații pot fi greu de perceput, mai ales dacă nu cunoști termeni de specialitate. Iată, însă, o explicație și mai simplu de înțeles care să te ajute să îți dai seama ce este o insuficiență tricuspidiană ușoară, dar și ce înseamnă o insuficiență tricuspidiană grad 1 și ce înseamnă o insuficiență tricuspidiană grad 2 sau grad 3:
Pe scurt, inima este un organ cavitar și musculos, aflată în mediasin, care este spațiul dintre cei doi plămâni, și este învelită de pericard, care reprezintă un sistem de două foițe protectoare, între care se află un lichid ce favorizează mișcările inimii. Despre peretele inimii știi de la biologie că este format din trei straturi concentrice, respectiv epicard, care este foița internă a pericardului, urmat de miocard, care este mușchiul inimii și endocard, care are rolul de a căptuși cavitățile inimii. Mai știi și că inima este un organ tetracameral, adică este format din două atrii și din două ventricule.
De aici poți înțelege că fiecare atriu NU comunică cu un ventricul, deoarece sunt separate printr-un orificiu care este atrioventricular. Există atriu drept și atriu stâng, iar acestea sunt situate în partea superioară a inimii și sunt separate de un sept interatrial. La fel există și un ventricul stâng și unul drept, care se situează în partea inferioară a inimii și care NU comunică între ele, deoarece sunt separate de un sept interventricular.
Deduci, deci, că atriile comunică cu ventriculele, astfel că orificiile atrioventriculare care permit această comunicare sunt și ele prevăzute cu valvule atrioventriculare, care pot să permită sângelui să circule din atrii în ventricule.
Bun. Ai ajuns la partea care te interesa. Orificiul atrio-ventricular drept are o valvulă tricuspidă, iar orificiul atrio-ventricular stâng are o valvulă bicuspidă. Ai înțeles, deci, ce este și unde este localizată valvula tricuspidă, precum și care este rolul ei. Prin urmare, insuficiența tricuspidiană înseamnă afectarea integrității aparatului tricuspidian, adică închiderea incompletă a valvei tricuspide care permite astfel trecerea anormală a unei părți din volumul sanguin din ventriculul drept în atriul drept în timpul sistolei.
2. De câte tipuri este insuficiența tricuspidiană?
Acum că ai aflat ce este insuficiența tricuspidiană, mai departe aceasta poate fi de două tipuri, respectiv organică sau funcțională. Majoritatea insuficiențelor tricuspidiene, însă, sunt funționale și apar din cauza dilatației atriului drept. Insuficiența tricuspidiană organică este, de obicei, întâlnită la persoane care au boli cardiace, reumatisme, traumatisme, endocardită, sindrom carcinoid sau prolaps tricuspid, iar boala reumatsmală este cea mai frecventă cauză a apariției de insuficiență tricuspidiană organică.
Aceasta are o incidență maximă la vârste cuprinse între 2- și 60 de ani și este, de asemenea, mai frecventă în cazul femeilor decât în cazul bărbaților.
Totodată, un oarecare grad de insuficiență tricuspidiană funcțională poate fi observat la aproximativ două treimi dintre pacienții care suferă de insuficiență mitrală pură.
De știut este și faptul că riscul chirurgical al unei intervenții combinate pe mitrală și tricuspidă în cazul unor astfel de pacienți este mai mare decât în cazul unei intervenții doar pe mitrală, datorită stării clinice mai afectate a acestor pacienți.
Având în vedere că inima este un organ care funcționează în două faze succesive care se repetă pe toată durata vieții, respectiv faza de umplere, numită și diastolă, și faza de golire, care se mai numește și sistolă. În timpul diastolei, inima aspiră, adică preia sânge oxigenat din plămâni, iar în timpul sistolei, inima se contractă și pompează sângele acumulat mai departe către artere. Astfel, în timpul fiecărei bătăi, inima pompează în artere un volum de sânge, iar dacă înmulțim volumul acesta cu numărul de bătăi pe minut va rezulta debitul cardiac.
Insuficiența tricuspidiană, fiind o disfuncție a valvelor, poate degenera de la insuficiență tricuspidiană ușoară la insuficiență tricuspidiană grad 1, după care la insuficiență tricuspidiană moderată la insuficiență tricuspidiană grad 3 sau insuficiență tricuspidiană severă.
3. Care sunt cauzele apariției de insuficiență tricuspidiană?
Cel mai frecvent, insuficiența tricuspidiană este cauzată de dilatarea ventriculului drept și de o disfuncție a valvei, lucru care se întâmplă de obicei în cazul unei hipertensiuni pulmonare. Foarte rar, insuficiența tricuspidiană poate fi cauzată de o endocardită infecțioasă, de un sindrom carcinoid, de febră reumatică, de disfuncție ischemică de mușchi papilar sau de anumite anomalii. Când vine vorba despre insuficiență tricuspidiană severă, aceasta poate cauza mai departe insuficiență cardiacă care este indusă de disfuncția ventriculului drept și de fibrilație atrială.
Insuficiența tricuspidiană organică poate avea drept cauze următoarele:
- Endocardită infecțioasă, frecventă în cazul persoanelor care își administrează droguri sau la femeile care au trecut printr-un avort
- Sindrom carcinoid care produce depozite de țesut fibros pe endocard și pe valvele inimii
- Maladia Ebstein, în cadrul căreia se produce inserarea anormală a valvei tricuspide septale
- Proces reumatismal în care stenoza tricuspidiană este asociată cu alte leziuni valvulare
- Degenerarea mixomatoasă a valvelor tricuspide
Alte cauze care pot duce la insuficiență tricuspidiană mai sunt și:
- Tumori la nivelul inimii
- Fibroză endomiocardică
- Lupus eritematos diseminat
4. Insuficiență tricuspidiană – simptome
Acum că ai înțeles ce înseamnă insuficența tricuspidiană grad 1, precum și o definitie pentru insuficiența tricuspidiană, urmează să înțelegi referitor la insuficiența tricuspidiană simptome pe care să le poți identifica ușor, fie că este vorba despre tine sau despre o altă persoană.
În multe dintre cazuri, insuficiența tricuspidiană este asimptomatică, dar la unii pacienți poate exista apariția unor pulsații la nivelul gâtului care sunt determinate de presiunile jugulare crescute. În același timp, în cazul unei insuficiențe tricuspidiene severe, aceasta poate determina anumite simptome asociate cu insuficiența cardiacă, respectiv simptome precum flutter atrial sau simptome asemănătoare fibrilației arteriale.
Se mai poate palpa un freamăt aflat la nivelul venei jugulare drepte, unde se pot simți pulsații hepatice și un impact toracic al ventriculului drept care se află la nivelul marginii stângi a sternului. În timpul unui consult medical, la ausculație, va exista un prim zgomot cardiac care poate fi normal și un al doilea zgomot cardiac care poate fi dedublat sau unic din cauza închiderii anormale a valvei pulmonare.
5. Insuficiență tricuspidiană – tratament
În ceea ce ține de tratementul acordat în cazul pacienților care se confruntă cu insuficiență tricuspidiană, de obicei aceasta este benignă, astfel că în multe dintre cazuri nu necesită tratament. În anumite situații, însă, pacienții trebuie să fie tratați cu anuloplastie, cu reparare sau cu înlocuire valvulară ori chiar se recurge la excizie valvulară.
Este recomandat, totodată, ca în cazul acestor pacienți să se realizeze un control medical al cauzelor. În ceea ce ține de intervenții chirurgicale, acestea se realizează în general pentru pacienții cu insuficiență tricuspidă moderată sau acută, care au disfuncție valvulară stângă ce necesită reparare prin stenoză mitrală. Pentru a deosebi gravitatea unor astfel de situații, examinarea pacienților poate fi de natură fizică sau radiologică, ori cu ajutorul unei ecografii transesofagiană sau a unei angiografii. Pentru a fi realizate astfel de examinări, se utilizează aparatură specială în realizarea unor teste precum EKG de repaus, numit și electrocardiogramă, un test EKG de efort, o ecocardiografie Doppler, iar toate acestea pot fi realizate la clinica de cardiologie.
În astfel de cazuri se produce hipertensiune pulmonară și crește presiunea în ventriculul drept, iar tratamentul de intervenție poate să prevină decesul care este secundar scăderii debitului cardiac. Prin urmare, inima este un organ indispensabil, este centrul organismului și motorul său zilnic, astfel că trebuie să fie în cea mai bună stare cu putință, motiv pentru care nu ezita să apelezi la un control medical când observi simptome, indiferent cât de inofensive par acestea.
Ai grijă de sănătatea ta!
Sursa foto: Pexels.com.
