Extrasistole ventriculare – cauze, manifestări și tratament
Extrasistola este o alterare, adesea benignă, a ritmului cardiac. Aceasta este o contracție a pulsației precoce a inimii, pe care individul afectat o poate percepe în mod clar ca o contracție anormală a organului, o bătaie a inimii „adăugată” sau „neregulată” în comparație cu bătăile normale ale inimii, dar pe care doar examinările instrumentale sunt capabile să o detecteze și clasifice cu precizie.
1. Ce sunt extrasistolele ventriculare?
Extrasistola este cea mai comună formă de aritmie cardiacă. Extrasistolele sunt extrem de frecvente, atât la persoanele complet sănătoase, cât și la pacienții cu boli cardiace de bază sau alte afecțiuni patologice. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor, aceasta nu este o tulburare îngrijorătoare și patologică.
Fiziologic, bătăile inimii provin din nodul sinuso-atrial, prezent în partea superioară a atriului drept, una dintre cele patru camere ale inimii, și aproape de vena goală superioară. Aceasta este „unitatea electrică de control” de la care pornește impulsul electric care, mai întâi prin atrii și apoi prin ventriculi, face ca inima să se contracte, permițând pomparea sângelui în organism (sistola indică contracția inimii, în timp ce diastola este relaxarea ei). În cazul extrasistolelor, stimulul de contracție nu provine de la nodul sinuso-atrial, ci este localizat în altă parte (atrii, ventriculi, joncțiune AV), interferând cu conducerea normală a impulsului electric: impulsul ectopic se sparge în orice stadiu al ciclului cardiac și modifică, deseori, durata diastolei ventriculare (în funcție de inserarea extrasistolei într-o fază precoce sau tardivă a diastolei), cu posibilă diminuare, în consecință, a debitului cardiac, mai ales dacă extrasistolele sunt frecvente sau repetitive.
După originea stimulului care determină bătaia extrasistolică se distinge o extrasistolă atrială, în care stimulul provine din musculatura atrială, o extrasistolă ventriculară, când provine din musculatura ventriculară și o extrasistolă atrioventriculară sau o joncțiune nodală, cu stimulul venind de la nodul atrioventricular.
2. Simptomele extrasistolelor ventriculare
Pulsările alterate pot fi extemporanee (așa-numitele „blank-uri”) sau frecvente, cu o manifestare care urmează sau nu o anumită regularitate. Nu întotdeauna, însă, persoana cu extrasistolă simte aceste contracții anormale, afecțiunea fiind de multe ori asimptomatică. În caz contrar, se pot simți ca un fel de „aripi care bat” în piept, la nivelul inimii, sauc ca un fel de „gol”, o oprire a bătăilor inimii, o adâncire a inimii.
Pacientul nu simte majoritatea extrasistolelor, mai ales dacă sunt izolate și ocazionale. Pacienții simptomatici pot avea, în schimb, senzația unei „bătăi lipsă a inimii” sau a unei „bătăi mai intense a inimii”, sau pot simți un fel de „aripi care bat”, o „pâlpâire în mijlocul toracelui” sau un fel de „bufnit toracic” în corespondența inimii, un „vid”, o „plonjare” a inimii. Dacă, în schimb, extrasistolele sunt repetitive (și apar în perechi/tripleți, sau alternează cu ritmul normal, determinând un ritm bi/tri/cvadruplu) sau sunt frecvente și durează mai mult, ritmul cardiac se modifică și este, adesea, resimțit de pacientul cu episoade de palpitații care au un ritm cardiac accelerat sau neregulat. În unele cazuri, însă, simptomele devin mai importante, mai ales dacă sunt asociate cu tahicardie prelungită: pot apărea dificultăți de respirație (dispnee), oboseală crescută (astenie) și amețeli.
În cazul extrasistolei benigne, simptomele tind să se agraveze în repaus, uneori mai ales după mese sau noaptea, și pot dispărea odată cu exercițiile fizice; în cazul în care cresc odată cu activitatea fizică, ele sunt adesea indicative ale unei patologii mai importante și necesită terapii farmacologice sau intervenții care vizează tratarea bolii de bază. Din acest motiv, o descriere detaliată a simptomelor va fi esențială în timpul examenului cardiologic pentru a defini contururile acestei aritmii. Cu toate acestea, dincolo de descrierea simptomatologiei, sunt necesare examinări instrumentale.
3. Extrasistolele ventriculare – Examene de diagnostic
Ce teste sunt folosite pentru a diagnostica cu precizie extrasistola? Cu siguranță, după o examinare medicală atentă și o recoltare anamnestică precisă, electrocardiograma este cea mai simplă examinare, dar dacă extrasistola este sporadică și imprevizibilă, electrocardiograma temporară va detecta cu greu evenimentul aritmic sau va permite formularea unui diagnostic corect al naturii sale și/sau întindere. Prin urmare, cele mai corecte examinări cerute de către cardiologi devin EKG-ul de repaus și EKG-ul de efort, care repreizntă înregistrarea frecvenței cardiace timp de 24 de ore, permițând evidențierea numărului de bătăi neregulate, tratându-le în funcție de originea lor și evaluarea în special a acestora, frecvența și repetitivitatea față de bătăile normale ale inimii și apariția sau reducerea acestora în funcție de activitățile zilnice (muncă, mese, sport, relaxare, odihnă) și ritmul somn-veghe.
În cazul unor îndoieli sau modificări ulterioare detectate în timpul vizitei, este posibilă solicitarea ecocardiografiei Doppler, pentru a evalua mai bine structura cardiacă și a investiga prezența unor patologii structurale de tip congenital ale inimii (displazie aritmogenă a ventriculului drept, cardiomiopatie obstructivă hipertrofică) sau dobândite de-a lungul anilor (de natură ischemică sau valvulară) și testul de stres, care permite înregistrarea activității electrice a inimii în timp ce pacientul merge pe banda de alergat sau merge pe bicicletă.
Dacă extrasistola dispare sau scade în timpul efortului, de obicei nu este considerată gravă. În schimb, dacă exercițiul fizic provoacă sau crește bătăile extrasistolice ale inimii, este probabil ca inima să fie obosită patologic și va fi necesar să se continue cu examinări mai aprofundate sau invazive (RMN/CT cardiac, coronarografie, scintigrafie miocardică, electrofiziologică).
4. Extrasistolele ventriculare – Impactul stilului de viață
Extrasistola poate apărea la orice vârstă, deci și la vârsta pediatrică. Dar, în general, probabilitatea de apariție crește odată cu vârsta. Într-o inimă sănătoasă, la un individ tânăr care nu are patologie, extrasistola se corelează adesea cu o tulburare funcțională și poate fi asociată cu stres (fizic și psihic), consum excesiv de tutun, cofeină, băuturi alcoolice sau carbogazoase, substanțe de abuz (cocaina și alte medicamente) sau unele medicamente (digoxină, aminofilină, antidepresive triciclice). Febra, anxietatea excesivă sau sporturile excesive pot deveni și ele declanșatoare. Alteori, bătaile extrasistolice pot rezulta din lipsa de calciu, magneziu și mai ales potasiu din sânge sau dintr-un exces de calciu. Odihna, corectarea acestor comportamente sau aceste alterari determină dispariția extrasistolei.
Chiar și în timpul sarcinii, extrasistolele sunt foarte frecvente, dar sunt legate, ca în cazul refluxului gastro-esofagian sau a unui exces de grăsime abdominală, de stimulările reflexe vagale sau simpatice provenite din organele abdominale. Astfel de sistole premature nu trebuie, prin urmare, să creeze îngrijorare și să nu aibă legătură cu bolile de inimă.
Forma extrasistolă a aritmiei poate apărea și ca semn al altor afecțiuni sau boli care nu afectează inima, precum tulburări tiroidiene (în special hipertiroidismul, dar și hipotiroidismul), anemia, hipertensiunea arterială netratată, refluxul gastro-esofagian sau alte boli digestive și tulburări intestinale precum calculi biliari, constipație, meteorism.
În sfârșit, există totuși numeroase boli de inimă care sunt asociate cu extrasistolă, iar de multe ori aritmia este unul dintre numeroasele simptome care însoțesc patologia de bază: insuficiență cardiacă, infarct miocardic sau boală coronariană în general, valvulopatie, infecții sau inflamații ale cordului inimii (miocardită, endocardită, pericardită), boală cardiacă obstructivă hipertrofică, displazie aritmie a ventriculului drept sau boli ale sistemului de conducere cardiac.
Prin urmare, un stil de viață adecvat, corectarea factorilor de risc cardiovascular, monitorizarea anuală a analizelor de sânge standard și o activitate sportivă nu excesiv de intensă sunt premise ideale pentru o inimă și un organism sănătos.
5. Tratamentul extrasistolelor ventriculare
Majoritatea pacienților care suferă de extrasistolă, dar altfel sănătoși, nu vor avea nevoie de nicio terapie, deoarece sunt benigne și sunt legate de afecțiuni nepatologice (anxietate, dificultăți digestive, stres, privarea de somn) – au explicat specialiștii. Reducerea celor mai frecvenți factori declanșatori (cofeina, nicotina, băuturi, droguri sau sport în exces) poate fi cu siguranță utilă și uneori esențială pentru scăderea frecvenței sau rezolvarea problemei, indiferent de simptome. Mulți pacienți beneficiază foarte mult de intervenții în stilul de viață, de o dietă sănătoasă și ușoară, de activitate fizică regulată, care nu este excesiv de intensă și de recuperarea și menținerea greutății și a formei.
La unii indivizi anxioși, sau când simptomele devin deosebit de deranjante, este posibil să se utilizeze medicamente care pot încetini bătăile inimii: de obicei se folosesc medicamente numite beta-blocante, în doze mici, sau chiar doar medicamente anxiolitice, care s-au dovedit foarte eficiente în reducerea simptomelor cauzate de stres și frică. Tehnicile de relaxare (yoga, pilates, antrenament autogen) în formele cele mai blânde sau medicamentele anxiolitice/antidepresive și psihoterapia în cele mai grave forme pot deveni și ele o soluție în reducerea simptomelor și frecvenței modificărilor ritmului cardiac.
Dacă, în schimb, extrasistolele sunt secundare afecțiunilor non-cardiace, de exemplu în cazul hipertiroidismului, anemiei sau tulburărilor digestive, tratamentul este evident boala de bază. În prezența bolilor de inimă, extrasistola poate provoca aritmii și mai grave, așa că poate fi necesar să se utilizeze medicamente antiaritmice, beta-blocante sau blocante ale canalelor de calciu în unele cazuri, sau amiodarona în cazuri mai complexe.
Atunci când nu este posibil să se obțină un rezultat satisfăcător cu medicamentele, sau când este necesară tratarea bolii cardiace de bază, se au în vedere intervenții mai invazive (coronarografie, înlocuire valvulară, ablație cu radiofrecvență, implantare stimulatoare cardiace).
În majoritatea cazurilor, extrasistolele ocazionale la persoanele necardiopatice nu reprezintă o problemă de sănătate, dar este esențial să se verifice natura lor benignă cu medicul curant, pentru a exclude bolile de inimă sau alte cauze. Odată pus diagnosticul, și mai ales verificată reducerea aritmiilor de lucru, se va demonstra că practicarea unei activități fizice regulate are efecte pozitive asupra reducerii extrasistolei și asupra îmbunătățirii atât a stării fizice, cât și a celei psihice a individului necardiopat care suferă de extrasistolă. Prezența bolilor de inimă, pe de altă parte, va limita intensitatea activității fizice în raport cu tipul de patologie care stă la baza acesteia și cu prognosticul acesteia. Cu toate acestea, chiar și pacientului cardiac i se recomandă o activitate fizică ușoară regulată, respectându-și starea generală de sănătate, iar doar în cazuri limitate, mai grave, se recomandă odihna absolută, indiferent de prezența extrasistolelor, au conchis spechailiștii.
Așadar, extrasistolele ventriculare sunt depolarizări precoce ale miocardului, cu originea în ventricul. În marea majoritate a cazurilor, extrasistolele ventriculare nu au o cauză cunoscută și apar spontan. Cele mai frecvente forme sunt extrasistole ventriculare și tahicardia ventriculară. În general, prezența extrasistolelor ventriculare la tineri este o constatare benignă, dar la pacienții mai în vârstă cu boli cardiace subiacente, există riscul de aritmii ventriculare și stop cardiac.
Referințe medicale:
- https://www.escardio.org/Journals/E-Journal-of-Cardiology-Practice/Volume-9/Frequent-ventricular-extrasystoles-significance-prognosis-and-treatment
- https://www.physio-pedia.com/Ventricular_Extrasystole
- https://af-ablation.org/en/arrhythmological-disorders/ventricular-arrhythmias/ventricular-extrasystoles-pvc/
Sursa foto: unsplash.com
