Cardiopatie ischemică cronică – afla ce este și cum o poți preveni sau trata eficient
Cardiopatia ischemică cronică este o boală cardiovasculară foarte răspândită și o cauză de deces frecventa la nivel mondial. În acest tip de afecțiune, inima întâmpină dificultăți în pomparea sângelui din cauza dilatarii, slăbirii sau măririi ventriculului stâng. Consultarea medicului este obligatorie pentru a preveni complicații precum infarctul miocardic sau chiar moartea subită. În continuare, poți citi mai multe informații despre ce înseamnă cardiopatie ischemică cronică, simptomele acesteia și cum poate fi tratată.
1. Cardiopatie ischemică cronică: ce este și care sunt cauzele?
Circulația coronariană are rolul de a aduce atât un aport, cât și un consum de oxigen miocardic potrivit. Un dezechilibru al acestui consum este caracteristica principală a bolii cardiace ischemice. Fluxul de sânge către inima este redus, împiedicând mușchiul inimii să primească suficient oxigen. Acest lucru se datorează blocajului parțial sau complet al arterelor coronare. Ce înseamnă exact cardiopatie ischemică miocardică și care sunt cauzele ei, află în rândurile de mai jos.
1.1. Ce este cardiopatia ischemică cronică
Cardiopatia ischemică miocardică este o afecțiune cauzată de un dezechilibru între aportul sanguin de substanțe nutritive și oxigen, care asigură o bună funcționare a inimii. Boala poate fi de două feluri:
- Dureroasă: angina pectorală, infarctul miocardic.
- Nedureroasă: moartea subită coronariană, tulburări de ritm și de conducere, insuficientă cardiacă de cauza ischemică.
În cazul anginei pectorale, cel mai important simptom este durerea în piept care este cauzată, de regulă, de efort, stres sau frig. Durerea apare în zona inimii și se simte ca o apăsare, arsură sau greutate. Dispare în câteva minute după oprirea efortului sau după administrarea de nitroglicerină sublingual. Persoanele cu angină pot avea episoade nediagnosticate de ischemie silențioasă. De asemenea, cei care au avut atacuri de cord sau persoanele cu diabet sunt expuse riscului de a dezvolta ischemie silențioasă.
Infarctul miocardic, în schimb, este o urgență medicală caracterizată prin durere atroce în zona inimii, cu durată prelungită. Este cauzată de blocarea unei artere coronare și este cea mai gravă formă de cardiopatie ischemică, putând provoca chiar decesul.
1.2. Cardiopatie ischemică cronică – cauze
Cardiopatia ischemică se poate dezvolta lent pe măsură ce arterele se blochează, sau poate apărea rapid atunci când o arteră se blochează brusc. Ea este cauzată de o serie de factori precum hipertensiune arterială, fumat, diabet, lipsa exercițiilor fizice, obezitate sau colesterol crescut în sânge.
Iată care sunt cele mai importante cauze care pot provoca această boală:
Ateroscleroza coronariană – este cauzată de colesterolul acumulat pe pereții arterelor care restricționează fluxul sanguin. Ateroscleroza este cea mai frecventă cauză a ischemiei miocardice.
Cheag de sânge – plăcile formate din colesterol se pot rupe, provocând un cheag de sânge. Cheagul poate bloca o arteră, ducând, în cele din urmă, la ischemie miocardică bruscă și severă, care cauzează un atac de cord (infarct miocardic).
Factorii de risc ai dezvoltării acestor afecțiunilor cardiace, inclusiv a cardiopatiei ischemice sunt:
Diabet zaharat – este o boală metabolică ce se caracterizează prin valori crescute ale glicemiei. Pentru a o depista este necesară un consult la o clinică de diabetologie. Persoanele supraponderale și obeze au risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2, mai ales când grăsimea este depozitată în zona abdominală. Diabetul poate duce la apariția de boli cardiovasculare și disfuncții metabolice.
Tutunul – fumatul și expunerea îndelungată la fumat pasiv pot deteriora pereții interiori ai arterelor. Astfel, depozitele de colesterol și alte substanțe dăunătoare sunt colectate mai ușor și încetinesc fluxul de sânge în arterele coronare. Fumatul poate crește riscul apariției cheagurilor de sânge.
Sedentarism – lipsa activității fizice contribuie la obezitate și la niveluri mai ridicate de colesterol și trigliceride. Persoanele care fac exerciții fizice regulate au o inima mai sănătoasă, ceea ce înseamnă un risc scăzut de ischemie miocardică și atac de cord.
Hipercolesterolemie, hipertrigliceridemie – colesterolul este o problema majoră din cauza depozitelor care pot cauza îngustarea arterelor coronare. Un nivel ridicat de colesterol “rău” (LDL) în sânge se datorează alimentației bogate în grăsimi saturate sau unei afecțiuni moștenite.
Obezitate – este asociată cu diabetul, hipertensiunea arterială și nivelurile crescute de colesterol din sânge.
Tensiune arterială crescută – hipertensiunea arterială poate duce în timp la deteriorarea arterelor coronare.
Durerea toracică asociată ischemiei miocardice poate fi declanșată de:
- Efort fizic
- Stres emoțional
- Temperaturi reci
- Consumul de cocaină
- Mâncarea unei mese grele sau bogate
Cardiopatia ischemică cronică poate duce la complicații grave, inclusiv infarctul. Atunci când o arteră se blochează complet, lipsa de sânge și oxigen duce la atac de cord care distruge o parte din mușchiul inimii. Consecințele pot fi grave, chiar fatale.
O altă complicație a acestei boli cardiace este aritmia (ritmul neregulat al inimii). Un ritm cardiac anormal slăbește inima și îți poate pune viața în pericol. Episoadele repetate de ischemie pot duce și la insuficiență cardiacă.
Un stil de viață sănătos ajută la tratarea ischemiei miocardice, dar și la prevenirea dezvoltării acesteia.
1.3. Cardiopatie ischemică – statistici
Statele membre ale UE cu cele mai ridicate rate standarde ale mortalității cauzate de cardiopatiile ischemice au fost Lituania, Letonia, Slovacia, Ungaria, Estonia și Republica Cehă — toate raportând o rată de peste 350 de decese la 100.000 de locuitori în 2012.
2. Cardiopatie ischemică cronică: simptomatologie, diagnostic și opțiuni de tratament
Ischemia miocardică împiedică mușchiul inimii să pompeze sânge în mod normal, provocând ritmuri cardiace anormale grave. Blocarea bruscă și severă a unei dintre arterele inimii poate duce chiar la atac de cord. De aceea, pentru un diagnostic și tratament corect, este recomandată vizita cât mai urgentă la cardiologie. Tratamentul poate include medicamente, o procedura de deschidere a arterelor blocate (angioplastie) sau o intervenție chirurgicală de bypass. Alegerea unui stil de viață sănătos este, de asemenea, importantă în tratarea și prevenirea ischemiei miocardice.
2.1. Simptomele cardiopatiei ischemice
Unii oameni care au ischemie miocardică nu prezintă simptome. Există, însă, câteva semne care pot fi întâlnite:
- Dureri de gât sau maxilar
- Dureri de umăr sau braț
- Bătăi rapide ale inimii
- Dificultăți de respirație atunci când ești activ fizic
- Greață și vărsături
- Transpiraţie
- Oboseală
- Anxietate
- Tulburări ale ritmului cardiac
- Senzația de amețeală
- Angina pectorală (se manifestă sub formă de arsură retrosternală, cu iradiere în brațul stâng, submandibular sau în epigastru).
2.2. Cardiopatie ischemică cronică: metode de diagnostic
Diagnosticul unei cardiopatii ischemice se stabilește în urma unei examinări fizice și a unor investigații paraclinice precum:
Electrocardiogramă (EKG)
Electrocardiograma se realizează prin electrozi așezați pe piele pentru a înregistra activitatea electrică a inimii. EKG-ul oferă indicii asupra modului în care se contracta inima, asupra ritmicitatii, frecvenței și normalității bătăilor acesteia.
Poate fi de două feluri: EKG de repaus și de efort. Electrocardiograma de repaus trebuie efectuată în caz de durere în piept sau disconfort toracic, senzație de gheară în piept, respirație dificilă, palpitații, slăbiciune, senzație de leșin.
Un test EKG de efort se bazează pe aceleași principii ca unul de repaus, diferența fiind că, în timpul testului, pacientul va face un efort fizic pe o bandă sau pe o bicicletă. Această investigație este importantă deoarece semnele de ischemie cardiacă apar în timpul efortului fizic sau în contextul emoțiilor puternice.
În funcție de rezultatele acestor teste, tratamentul poate fi medicamentos, minim invaziv sau chirurgical.
Ecocardiografia (ecografie cardiacă)
Ecografia cardiacă este o evaluare a inimii folosind ultrasunete, acestea oferind imagini precise ale muschiului, camerelor și structurilor din interiorul inimii. Această investigație evaluează modul în care funcționează inima după un infarct, cât de bine se mișcă vâlvele sau dacă există lichid în jurul cordului. Există câteva forme speciale de ecocardiografie, precum Doppler, de resincronizare sau ecocardiografie avansată.
Holter ECG
Un holter ECG este un dispozitiv medical purtat de pacient timp de 24 h, 48 h sau 72 h, timp în care este măsurată în permanentă activitatea electrică a inimii. Monitorizarea Holter este valoroasă deoarece detectează aritmii cardiace care pot scăpa înregistrării de câteva secunde din timpul unui EKG de repaus.
Cateterism cardiac
Această procedură constă în introducerea unui tub mic prin vasele de sânge, spre inimă. Testul are ca scop măsurarea presiunii din camerele cordului și a nivelului de pompare a sângelui. Dacă este necesar, medicul poate preleva și o porțiune de țesut din inimă pentru a o analiza la laborator (biopsie).
RMN cardiac
Acesta este recomandat atunci când, în urmă ecocardiografiei, nu poate fi pus un diagnostic clar. RMN-ul cardiac presupune folosirea unui câmp magnetic și a undelor radio, care vor prezenta în detaliu aspectul inimii.
Coronarografie
Este o metodă invazivă de diagnostic și tratament prin care medicii pot vizualiza vasele de sânge din jurul inimii și, în caz de nevoie, pot trata leziunile acestora.
Analize medicale de laborator
Sunt recomandate pentru a evalua funcțiile rinichilor, tiroidei sau ficatului, sau pentru a măsura nivelul fierului din sânge. Testarea peptidei BNP este uneori recomandată pentru a indica o insuficientă cardiacă, ce poate fi cauzată de cardiopatia ischemică. Medicul te poate sfătui sa efectuezi o testare genetică dacă ai istoric în familie de boli cardiovasculare.
2.3. Cardiopatie ischemică cronică: tratament
Scopul tratamentului cardiopatiei ischemice cronice este de a îmbunătăți fluxul sanguin către mușchiul inimii. În funcție de severitatea bolii, medicul poate recomanda medicamente, intervenții chirurgicale sau ambele.
Medicamentele pentru tratarea acestei afecțiuni includ:
Aspirina – poate reduce riscul apariției cheagurilor de sânge, ceea ce previne blocarea arterelor coronare.
Beta-blocante – ajută la relaxarea muschiului inimii, scăderea tensiunii arteriale, astfel încât sângele să curgă mai ușor către inima.
Blocante de calciu – aceste medicamente relaxează vasele de sânge, crescând fluxul către inima.
Medicamente care scad colesterolul – au rolul de a reduce colesterolul care se depune pe arterele coronare.
Nitriti – lărgesc arterele, îmbunătățind fluxul de sânge către și dinspre inima.
Trimetazidina – oferă protecție inimii.
Inhibitori ai enzimei de conversie – ajută la relaxarea vaselor de sânge și la scăderea tensiunii arteriale.
Proceduri pentru îmbunătățirea fluxului sanguin
Atunci când există complicații sau când mai multe artere sunt afectate, cardiopatia ischemică cronică necesită un tratament mai agresiv pentru a îmbunătăți fluxul sanguin. Printre procedurile utilizate în această afecțiune se numără:
Angioplastie și introducere stent – un cateter este introdus în zona îngustată a arterei și prin acesta se introduce un balon minuscul. Stentul este apoi introdus și el pentru a menține arteră deschisă.
Operație de bypass coronarian – chirurgul folosește un vas de sânge din altă parte a corpului, realizând o grefă care permite sângelui să curgă în jurul arterei coronare blocate.
Miectomia septală – este o operație pe cord prin care se îndepărtează o porțiune a peretelui inimii. Această procedură este efectuată după ce tratamentul cu medicamente eșuează.
Tratamentul chirurgical cu laser – prin această intervenție sunt realizare mici găuri în inimă pentru a permite formarea de noi vase de sânge.
Transplantul de inimă – este recomandată în caz de insuficientă cardiacă severă.
2.4. Prevenirea ischemiei cardiace
Până la 90% din bolile cardiovasculare, printre care și cardiopatia ischemică cronică, pot fi prevenite prin evitarea factorilor de risc și printr-un stil de viață sănătos. Studiile arată că vegetarienii au un risc scăzut de boli de inima datorită consumului mai mare de fructe și legume. De asemenea, se presupune că dieta mediteraneană și un regim alimentar bogat în fibre reduc riscul de afecțiuni cardiace.
Prevenirea cardiopatiei ischemice presupune:
- Un regim alimentar sănătos compus din multe fructe și legume, grăsimi bune, cereale integrale, lactate și carne slabă.
- Reducerea consumului de grăsimi, alimente bogate în colesterol și sare.
- Practicarea zilnică a exercițiilor fizice, cum ar fi mersul pe jos, joggingul sau înotul.
- Renunțarea la fumat.
- Controlul greutății.
- Evitarea stresului.
Cardiopatia ischemică evoluează diferit, de la o persoană la alta. Lăsată netratată, aceasta poate avea consecințe grave precum infarct miocardic sau deces. Așadar, diagnosticarea și tratarea corectă a ischemiei, precum și modificarea stilului de viață, sunt condiții esențiale pentru a ține boala sub control timp îndelungat, fără alte complicații.
Sursa foto: pixabay.com
Referințe:
https://www.ahajournals.org/doi/full/10.1161/CIRCRESAHA.111.244442
https://www.heart.org/en/health-topics/heart-attack/about-heart-attacks/silent-ischemia-and-ischemic-heart-disease
https://oxfordmedicine.com/view/10.1093/med/9780199566990.001.0001/med-9780199566990-chapter-17
https://www.sciencedirect.com/topics/medicine-and-dentistry/ischemic-heart-disease
https://www.healthline.com/health/ischemic-cardiomyopathy
https://www.patientcareonline.com/view/silent-myocardial-ischemia-diagnosis-treatment-and-prognosis
