Bloc de ramură dreaptă: totul despre afecțiunea inimii
Conceptul de bloc de ramură a fost introdus acum mai bine de 60 de ani de către Eppinger și Rothberger la Viena. Din acel moment, blocurile de ramură au fost studiate îndelung și literatura de specialitate abundă astăzi de informații despre această afecțiune. Cel mai recent concept și cea mai recentă teorie, cea a lui Rosenbaum, sunt foarte utile din punct de vedere clinic, în ziua de astăzi, pentru diagnostic și prognostic. Ce înseamnă aceste blocuri de ramură, cum le poți depista și care este tratamentul – urmează să afli în rândurile de mai jos.
1. Generalități despre blocurile de ramură
Blocurile de ramură, cunoscute și sub numele de RBBB – bloc de ramură dreaptă – și LBBB – bloc de ramură stângă – sau sindromul Wolff-Parkinson-White reprezintă o afecțiune care afectează sistemul electric al inimii. Aceasta apare atunci când fasciculul fibrelor Hiss sau Purkinje din ventricul nu conduce impulsul electric în mod corespunzător din cauza blocării arterei. Acest blocaj poate fi cauzat de hipertensiune arterială cronică. Cauza și dezvoltarea blocului de ramură este încă neclară. Cu toate acestea se știe că poate fi cauzată de ateroscleroză și diabet zaharat.
1.1. Ce este blocul de ramură dreaptă?
Blocul de ramură dreapta se declanșează în momentul în care apare o problemă cu capacitatea inimii de a conduce corespunzător semnalele electrice. De obicei, nu are semne și simptome clare și se poate detecta numai cu un consult la cardiologie.
Inima are 4 camere. Cele 2 camere superioare se numesc atrii. Cele 2 camere inferioare se numesc ventricule. Într-o inimă sănătoasă, semnalul electric pentru bătăile inimii începe în nodul sinoatrial (SA). Nodul SA se găsește în atriul drept, camera din dreapta sus a inimii. De acolo, semnalul este transportat către atriul stâng și se deplasează către camerele inferioare (ventriculii drept și stâng) ale inimii. Pe măsură ce semnalul circulă, acesta declanșează contractarea mușchiului inimii.
Două grupuri speciale de fibre, numite ramuri, transportă semnalul de la atrii la ventriculi. Acestea sunt denumite ramură dreapta și ramură stângă. Când în blocul de ramură a fasciculului drept există o problemă, semnalul electric nu poate circula pe această cale așa cum ar face-o în mod normal. El ajunge în continuare în ventriculul drept, dar prima dată trebuie să treacă, anormal, prin partea stângă a inimii înainte de a ajunge în ventriculul drept. Acest lucru necesită mai mult timp. Din această cauză, ventriculul drept se contractă puțin mai târziu decât ar trebui în mod normal. Acest lucru poate face ca inima să pompeze mai puțin sânge.
Blocul de ramură dreaptă este foarte rar întâlnit la tinerii sănătoși. Se întâmplă mai des la persoanele vârstnice, iar acest lucru se poate datora modificărilor normale ale sistemului circulator care apar cu înaintarea în vârstă. Blocul de ramură dreaptă poate apărea și la persoanele care au o altă problemă cardiacă sau pulmonară, dar și ca urmare a unei proceduri medicale.
1.2. Ce este blocul de ramură stangă?
În cazul blocului de ramură stângă, problema cu conducerea semnalului electric apare pe partea stângă a inimii. Acest semnal nu poate circula normal pe partea stângă. În final, ajunge la ventriculul stâng, însă mult mai încet. Asta se întâmplă din cauza faptului că semnalul electric trebuie să se răspândească de la ramura dreaptă a inimii prin fasciculul mușchiului și să facă ventricului stâng să se activeze încet. Prin urmare, ventriculul stâng se contractă puțin mai târziu decât ar face-o în mod normal. Acest lucru poate provoca o contracție necoordonată a inimii. Ca urmare, inima poate pompa sângele mai puțin eficient. Pentru majoritatea oamenilor, aceasta nu este o problemă mare. Dar dacă ai insuficiență cardiacă subiacentă, blocul de ramură stângă poate agrava situația.
La unele persoane, un bloc de ramură stângă este prezent tot timpul. La altele se întâmplă pe loc, în funcție de ritmul cardiac. Unele exerciții fizice, de exemplu, ar putea declanșa blocul de ramură stângă pentru unii oameni. Uneori există situații când oamenii au un bloc incomplet de ramură stângă. Acesta ar putea să fie un semn că acele persoane pot dezvolta un bloc de ramură stângă complet.
Blocul de ramură stângă apare mai des la persoanele în vârstă. Este destul de rar la tinerii sănătoși. Se întâmplă de obicei la persoanele care au, deja, un anumit tip de problemă cardiacă subiacentă.
2. Cum se dezvoltă blocurile de ramură dreaptă?
În general, această afecțiune este destul de neobișnuită dacă nu există o altă boală sau problemă de inimă. Nu se dezvoltă de la sine. Trebuie să fie prezenți niște factori de risc și sunt anumite cauze care facilitează dezvoltarea blocurilor de ramură dreaptă.
2.1. Cauze ale blocului de ramură dreaptă
Cea mai frecventă cauză a blocului de ramură dreaptă este hipertensiunea (hipertensiunea arterială) cronică (adică pe termen lung). Alte condiții medicale care pot duce la un RBBB includ:
· Diabetul. Diabetul zaharat este un factor de risc major, general, pentru boli cardiovasculare și mortalitate, cu prevalență în creștere în populația celor în vârstă. Boala coronariană cea mai frecvent întâlnită este anomalia cardiovasculară majoră la pacienții cu diabet. Cardiomiopatia și hipertrofia ventriculară stângă sunt alte două anomalii cardiovasculare asociate cunoscute. Și pe lângă acestea se alături blocul de ramură dreaptă din cauză că diabetul duce la ateroscleroză.
· Tulburări ale valvei cardiace, inclusiv prolapsul valvei mitrale și stenoza aortică. Prolapsul valvei mitrale face ca această valvă a inimii să se miște înainte și înapoi într-un mod neregulat atunci când inima se contractă, în loc să se închidă strâns. Stenoza aortică se caracterizează printr-o îngustare sau rigidizare a valvei aortice, care poate scădea fluxul de sânge din inimă. Acest lucru poate influența apariția blocului de ramură dreaptă și poate afecta și livrarea nutrienții în corp.
· Aritmii. Acestea sunt ritmuri anormale ale inimii care te pot face să te simțiți amețit uneori.
· Boli de inimă cauzate de hipertensiune arterială în plămâni (hipertensiune pulmonară).
· Boala pulmonară obstructivă cronică.
· Formarea unui cheag de sânge în plămân (embolie pulmonară).
· Insuficiență cardiacă pe partea dreaptă.
· Boli ale mușchiului inimii (cardiomiopatie)
· Inflamația unei membrane care înconjoară inima (miocardită)
· Infarct
· Boală cardiacă congenitală
· Sindroame aritmice moștenite (pseudobloc de ramură dreptă)
· Proceduri chirurgicale pe inimă
2.2. Factori de risc pentru blocurile de ramură dreaptă
Blocul de ramură dreaptă este cauzat de obstrucția fluxului sanguin din partea dreaptă a inimii, dar acest lucru se poate întâmpla din mai multe motive și sunt câțiva factori de risc cunoscuți. Cel mai frecvent factor de risc este tensiunea arterială crescută, dar și înaintarea în vârstă. Hipertensiunea arterială provoacă leziuni ale arterelor mici din inimă și ale altor organe, ceea ce poate duce la boală coronariană și la acest bloc de ramură dreaptă. Ateroscleroza este o altă cauză obișnuită a blocului de ramură dreaptă, precum și a altor boli cardiovasculare. Această afecțiune apare atunci când în interiorul aretrelor se reduce capacitatea de a transporta în organism sânge bogat în oxigen.
Aceste condiții cresc riscul de a se declanșa un bloc de ramură dreaptă. Uneori, totuși, acest blocaj din partea dreaptă apare de la sine. Inima poate avea o structură normală. Cercetătorii nu sunt siguri ce cauzează, mai exact și specific, aceste cazuri de blocaj de ramură dreaptă. La persoanele care au o inimă sănătoasă din punct de vedere structural, un bloc de ramură dreptă nu este, de obicei, un aspect îngrijorător.
Uneori, blocul de ramură dreaptă se dezvoltă după anumite proceduri. De exemplu, s-ar putea dezvolta temporar în timpul introducerii cateterului.
3. Semne și simptome ale blocului de ramură dreaptă
Pentru majoritatea oamenilor, blocul de ramură dreaptă nu are simptome sau semne. Există cazuri când persoanele nici nu știu că suferă de această afecțiune. În rarele cazuri când pot apărea simptome, aceste țin de senzațiile de leșin sau chiar de leșinul propriu zis.
Rcomandarea de a consulta un medic pentru un EKG de efort sau un EKG de repaus este valabilă în orice caz de leșin. De multe ori nu sunt probleme cardiovasculare în spate, dar pot fi. Pentru a elimina ipoteza unor afecțiuni medicale grave este bine să ajungi cât mai repede la cardiologie și să faci un set de teste. Printre acestea, medicul poate sugera chiar și o ecocardiografie Doppler. Dacă știi că suferi de o boală de inimă sau ai fost diagnosticat în trecut cu un episod de bloc de ramură dreaptă sau stângă, atunci cu atât mai mult trebuie efectuat un consult cardiologic după un leșin sau numai după senzația de leșin.
3.1. Evoluție, complicații și recomandări în cazul blocului de ramură dreaptă
Cu toate acestea, acest blocaj poate evolua, iar această evoluție poate fi bună sau nu, în funcție de mai mulți factori, cum ar fi starea de sănătate care provoacă afecțiunea și tratamentul care se administrează. De exemplu, dacă ai antecedente de boli de inimă în familia ta, atunci trebuie să fii conștient de câteva lucruri simple care te pot ajuta să previi dezvoltarea lor. În primul rând, evită să consumi alimente care au un conținut ridicat de colesterol, cum ar fi carnea roșie și gălbenușurile de ou. În schimb, mănâncă mai multe legume, fructe și cereale integrale. În al doilea rând, exercițiile fizice făcute în mod regulat ajută la reducerea nivelului de colesterol și îmbunătățește circulația, ceea ce îți poate reduce șansele de a dezvolta RBBB sau LBBB, precum și alte afecțiuni legate de sănătatea inimii (boala coronariană) sau accidentul vascular cerebral. În al treilea rând, dacă ai fost diagnosticat cu RBBB, încearcă să urmezi acești pași:
· Renunță la fumat – dacă fumezi.
· Redu consumul de alcool – dacă obișnuiești să consumi.
· Timp de 30 de minute pe zi fă exerciții fizice.
Complicațiile blocului de ramură dreaptă includ o incidență crescută a insuficienței cardiace, dificultăți de respirație, dureri în piept și stop cardiac. Măsurile de salvare a vieții trebuie luate imediat dacă are loc un stop cardiac.
4. Tratamentul blocului de ramură dreaptă
La persoanele sănătoase, fără boală cardiacă aparentă, blocul de ramură dreptă nu pare să aibă un efect semnificativ asupra stării de sănătate și asupra riscului de deces. Este posibil să nu ai nevoie de niciun tratament pentru asta. Totuși, persoanele fără simptome au nevoie de o evaluare atentă în momentul diagnosticării.
La persoanele cu o boală cardiacă cunoscută sau suspectată, blocul de ramură dreaptă este asociat cu un risc mai mare de deces, în special după un atac de cord. În acest caz, însă, este nevoie de tratament medicamentos prescris de medicul specialist pentru menținerea sub control a bolii respective, nu pentru blocaj.
Mai sunt cazuri în care unele persoane cu bloc de ramură dreaptă pot avea nevoie, în cele din urmă, de un stimulator cardiac permanent, dar acest lucru se întâmplă foarte rar. De obicei, este necesar doar atunci când o persoană are o altă problemă cu sistemul circulator și, în acelaș timp, și bloc de ramură dreaptă.
În concluzie, blocul de ramură dreaptă este o afecțiune cardiacă și afectează sistemul circulator la nivelul inimii. Este cauzat de blocarea unei artere care furnizează sânge plămânilor. Acest blocaj poate apărea din unele cauze cunoscute sau nu, dar și din pricină unor factori de risc. Una dintre cauze poate să fie ateroscleroza, care îngustează arterele și le face mai rigide, diminuând fluxul sangvin. O altă cauză cunoscută este hipertensiunea arterială cronică. Aceasta face ca arterele să se umfle din cauza unei presiuni prea mari, astfel încât apare blocajul. În general, nu este o afecțiune gravă, doar dacă nu este asociată cu o altă problemă cardiacă. Controalele regulate la medic și analize făcute cel puțin o dată pe an te vor ajuta să previi problemele de sănătate. Și să previi este întotdeauna mai ușor decât să tratezi.
Sursa foto: freepik.com
