Nu demult, am avut un pacient in clinica ce suferise un infarct miocardic, caruia, din fericire, i-a supravietuit (o sa-l numim dl. M). Era la serviciu, iar colegii au avut prezenta de spirit si salvarea a venit deindata. Relativ tinar, 54 de ani, insa cu un stil de viata sedentar, fumator si cu un inceput de diabet nedetectat la medic. Odata externat din spital, era convins ca viata lui s-a sfirsit, ca este practic un invalid pentru restul zilelor. Or nu este asa!
Blocarea unei artere coronare are drept consecinta moartea portiunii de perete miocardic pe care o hraneste – acesta este infarctul miocardic, un eveniment cardiovascular major cu impact semnificativ, ce poate duce la decesul pacientului, la morbiditate crescuta si modificari ale calitatii vietii. Totusi, o buna parte din pacientii cu infarct miocardic vor supravietui evenimentului si isi vor putea relua activitatea, cum era si cazul d-lui M. Recuperarea dupa infarct are o durata variabila. Ea incepe in spital, unde starea pacientului poate fi corect monitorizata si se pot evalua si individualiza aspectele legate de tratamentul medical si masurile nonfarmaceutice ulterioare.
(Sunt de urmarit) Medicul va urmari doua aspecte: pe de o parte recuperarea treptata a conditiei fizice, pentru reluarea activitatii normale a pacientului, pe de alta parte micsorarea riscului unui nou infarct (preventie secundara)
Exercitiile fizice reprezinta o componenta fundamentala a recuperarii post-infarct. Se incepe cu activitati usoare, plimbari, urcat trepte etc, crescand treptat nivelul de intensitate si durata exercitiilor, eventual sub supravegherea medicului de recuperare. Sunt indicate exercitiile aerobice, cardio pentru imbunatatirea circulatiei, stimularea cordului, scaderea tensiunii arteriale, de exemplu alergare usoara/mers rapid, bicicleta, inot etc. Asa ca am stabilit cu dl M un plan in acest sens, el optind pentru plimbari lungi, urcatul treptelor (statea la etajul 6 si a renuntat la lift), urmind ca apoi sa faca si cardio la sala, alternat cu into si mers pe Bicicleta.
Majoritatea pacientilor pot sa isi reia activitatea profesionala, dar desigur acest lucru depinde de conditia fizica a pacientului, starea in care ramane cordul dupa infarct si tipul de activitate. In general cei care isi desfasoara activitatea la birou pot sa reia munca dupa 2 saptamani de la evenimentul coronarian necomplicat. Daca insa functia de pompa a inimii a ramas sever afectata, pana la reluarea unei munci ce presupune efort fizic intens pot trece luni de zile. Pentru dl M, care desfasura o munca sedentara, a fost simplu sa revina la birou dupa doua saptamini.
Reluarea activitatii sexuale este in general posibila pentru majoritatea pacientilor dupa infarct, de obicei in 4-6 saptamani, in functie de comfortul fizic si emotional. Exista studii care sugereaza imbunatatirea supravietuirii dupa infarct la pacienti ce isi reiau activitatea sexuala in primele luni dupa infarct. Uneori la barbati poate surveni disfunctia erectila, in majoritatea situatiilor acest lucru se datoreaza anxietatii si stressului legate de reluarea activitatii sexuale. Anumite medicamente din schema uzuala terapeutica post-infarct, ca betablocantele au fost incriminate ca fiind cauzatoare de disfunctie erectila in cazuri rare. Din fericire exista solutii terapeutice, se pot prescrie medicamente care sa amelioreze aceasta situatie (de ex. sildenafil). Nu a fost si cazul d-lui M, insa l-am avertizat ca in cazul disfunctiilor erectile sa nu ia medicamente dupa recomandari non-medicale, ci sa mi se adreseze pentru tratament.
Condusul autovehiculelor este posibil dupa prima saptamana in cazul unui infarct necomplicat. Prezenta sechelelor si complicatiilor dupa infarct insa pot amana sau contraindica sofatul. In cazul d-lui M, reluarea condusului s-a facut dupa doua saptamini, odata cu reluarea serviciului.
Pentru multi pacienti, un eveniment cu un asemenea impact asupra sanatatii, cum este infarctul miocardic, poate fi insotit de probleme psihologice – inclusiv depresie si anxietate. Teama, sentimentul de neajutorare, tristetea sunt frecvent resimtite de pacient, dar sunt considerate ca fiind aspecte normale ale adaptarii stilului de viata dupa infarct. Daca sunt insa persistente, vor necesita adresarea catre psiholog/psihiatru, fara ezitare, pentru evaluare si tratament. A fost si cazul d-lui M, insa, cu ajutorul psihologului starile depresive s-au rarit si in cele din urma au disparul, la asta ajutind si intelegerea faptului ca exista viata si dupa un infarct miocardic.
D-l M a acceptat schimbarea stilului de viata prin adoptarea unei diete corespunzatoare, abandonarea fumatului, limitarea severa a consumului de alcool, mentinerea factorilor de risc ca hipertensiunea, diabetul zaharat si nivelul colesterolului sub control strict. Ele au constituit piatra de temelie pentru recuperare si eficientizarea tratamentului medicamentos.
Pacientii care au suferit un infarct miocardic vor trebui sa urmeze o schema de tratament pentru a reduce riscul de evenimente ulterioare inclusiv cel de deces, continand mai multe tipuri de medicamente, fiecare cu rolul sau. Modificarea medicatiei este posibila pe parcurs si trebuie efectuata de catre medicul cardiolog, adica de mine in cazul d-lui M.
Medicatia antiagreganta are rolul de a preveni formarea de cheaguri de sange, iar in primul an dupa montarea unui stent se prescriu doua astfel de medicamente, care vor trebui luate neintrerupt pentru un an de zile, orice intrerupere putand cauza tromboza stentului (practic un nou infarct). Iar d-l M, ca om inteligent, a inteles asta si am vazut ca riscul abandonului de tratament este, in cazul lui, inexistent.
Statinele sunt folosite pentru a reduce colesterolul care se depune pe artere si poate cauza blocarea lor. Doza lor se va ajusta in functie de nivelul colesterolului si daca este cazul, de prezenta efectelor adverse.
Betablocantele incetinesc frecventa cardiaca si scad tensiunea arteriala, determinand un consum mai redus de oxigen al muschiului cardiac.
O alta categorie de medicamente sunt inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei, care la nivel renal modifica actiunile unor hormoni implicati in reglarea tensiunii arteriale, ducand la dilatarea vaselor de sange si implicit la scaderea presiunii din ele, de asemenea au efect de ameliorarea a functiei de pompa a inimii.
Vizitele regulate la medicul cardiolog pentru urmarirea post-infarct sunt foarte importante, pentru urmarirea recuperarii, ajustarea medicatiei si efectuarea anumitor investigatii utile in acest scop, cum sunt electrocardiograma, ecocardiografia, testele de stress, monitorizarea ritmului cardiac pe 24h (Holter).
Iar d-l M, urmind aceste recomandari, nu numai ca a inteles ca exista viata si dupa infarctul miocardic, dar ca acea noua viata, mai sanatoasa ca alimentatie si obiceiuri, care includea si sport, si miscare in aer liber, a inceput sa-I placa chiar maim ult decit cea monotona, de dinaintea infarctului.
CardioClinic – Lasă-ți inima pe mâini bune! Programeaza-te acum pentru un consult la Cardio Clinic și selecteaza pachetul de investigatii ce ti se potriveste >> https://www.cardioclinic.ro/cardiocheck/
