Miocardita se numără printre bolile cardiovasculare care afectează atât copiii, cât și adulții. Un studiu publicat în revista Lancet indică faptul că 3,1 milioane persoane au fost afectate de această boală în anul 2017. Pentru a face ca manifestările afecțiunii să fie înțelese de cât mai mulți pacienți din întreaga lume, în anul 2005 a fost înființată Fundația Myocarditis, în așa fel încât informațiile despre simptome, tratament și despre gestionarea bolii să fie accesibile tuturor celor care doresc să fie la curent cu noutățile.
Ce este miocardul?
Pereții inimii sunt cuprinși de trei straturi, de la interior la exterior. Aceste trei învelișuri sau straturi poartă numele de endocard, miocard și epicard. Mușchiul inimii poartă denumirea de miocard, acesta fiind stratul care căptușește camerele interioare și care face parte din pericard, strat care înconjoară și protejează inima.
Țesutul muscular cardiac, așa cum se mai numește miocardul, este un țesut muscular specializat care formează, de fapt, inima. Miocardul are rolul de a susține inima pentru a pompa sânge în întreg corpul.
Țesutul muscular cardiac sau miocardul, este un tip specializat de țesut muscular care formează inima. Acest țesut muscular, care se contractă și se eliberează involuntar, este responsabil pentru menținerea inimii în stare funcțională pentru a pompa sânge în corp.
Ce este miocardita?
Miocardita este o afecțiune care conduce la inflamarea mușchiului inimii, adică a miocardului, lucru care poate să afecteze capacitatea inimii de a pompa sânge în corp. Miocardita cauzează în cele mai multe cazuri durerea în piept, respirație dificilă, rapiditatea ritmului cardiac sau aritmii. Două boli ale inimii, miocardită și pericardită, apar, în cele mai multe cazuri, în urma contractării unor infecții sau pe baza unor boli autoimune.
Cât de comună este afecțiunea?
Conform Fundației Myocarditis, miocardita este o afecțiune a inimii care vizează copiii de toate vârstele, inclusiv sugarii, precum și adulții tineri și pe cei mai în vârstă. Studiile în domeniu au depistat o prevalență mai mare a miocarditei în rândul persoanelor sănătoase, tinere și atletice, iar categoria de risc este reprezentată de persoane cu vârste cuprinse de la pubertate și până la 30 de ani. Datele arată că miocardita reprezintă o boală a inimii care afectează bărbații de două ori mai des decât femeile, această afecțiune fiind pe locul 3 în rândul cauzelor de deces subit în rândul copiilor și tinerilor.
Cum apare miocardita?
Diagnosticul de miocardită poate să apară atunci când organismul este afectat de anumite infecții bacteriene sau de alte tipuri de infecții, o serie de medicamente și substanțe chimice administrate sau o altă cauză a miocarditei poate să fie și o afecțiune care generează inflamație la nivelul întregului corp. Există situații în care cauza apariției acesteia, cauzele miocarditei nu sunt depistate.
Infecțiile virale sunt și ele posibile cauze ale unor boli și afecțiuni ale inimii, precum miocardita. Printre aceste infecții virale se numără și cele care conduc la răceli comune, precum adenovirusul, COVID-19, dar și hepatita de tip B și C, parvovirus sau virusul herpes simplex.
Alte cauze ale miocarditei:
- Infecții gastrointestinale (eco virusuri), mononucleoza (virusul Epstein-Barr);
- Rujeola germană (rubeola);
- Virusul HIV;
- Bacterii: stafilococul, streptococul și bacteriile care provoacă difterie și boala Lyme;
- Paraziți: Trypanosoma cruzi și toxoplasma;
- Ciuperci: infecțiile cu drojdie, cum ar fi candida; mucegaiuri, cum ar fi aspergillus; și histoplasmă;
- medicamente sau droguri ilegale: medicamente utilizate pentru tratarea cancerului; antibiotice, cum ar fi penicilina și medicamentele sulfonamide; unele medicamente anti-convulsii și cocaina;
- Produse chimice sau radiații;
- Boli inflamatorii: lupusul, granulomatoza Wegener, arterita cu celule gigante și arterita lui Takayasu;
Ce persoane sunt predispuse la apariția afecțiunii?
Persoanele predispuse la apariția miocarditei, conform studiilor, sunt adulții tineri cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani, miocardita severă fiind mai des depistată în cazul copiilor. De asemenea, persoanele atletice prezintă o rată mai ridicată de risc în ceea ce privește miocardita, precum și bărbații, care sunt afectați de două ori mai des decât femeile de această boală a inimii.
Când este recomandat să vizitezi un medic specialist?
Semnele și simptomele miocarditei sunt cele care ar trebui să indice necesitatea unui consult de specialitate. Atunci când ai dificultăți de respirație, dureri în piept sau simptome de infarct trebuie să mergi la medic, iar atunci când aceste simptome sunt intense, e necesar să te prezinți la compartimentul de primi urgențe din proximitatea ta spațială de îndată. Forma de manifestare a miocarditei depinde de cauza acesteia, astfel că e necesar să fie realizate diagnostic și tratamente în timp util, precum și analize medicale specifice.
Miocardită simptome: Cum se manifestă?
- Durere în piept
- Bătai neregulate sau palpitații ale inimii: ritmul cardiac lent poate provoca oboseală sau amețeală, în timp ce inflamația mușchiului inimii poate să cauzeze bătăi suplimentare care duc la o senzație de fluturare în piept. Dacă aceste tulburări de ritm sau bătăile suplimentare ale inimii persistă, pot să apară amețeli sau chiar leșin. Copiii și sportivii tineri sunt mai predispuși la aritmii asociate cu miocardită care duc la deces subit.
De obicei, simptomele miocarditei apar cu câteva săptămâni înainte și se manifestă ca simptome ale gripei:
- Dureri de cap
- Dureri de mușchi
- Diaree
- Dificultate în respirație
- Leșin sau pierderea stării de conștiență (sincopa)
- Oboseală
- Retenția de fluide
Semne și simptome miocardită la copii
- Bătăi neregulate ale inimii, palpitații
- Febră
- Respiratie rapida sau dificultate de respirație (dispnee)
- Stări de leșin
- Dureri abdominale
Cum se simte durerea în piept de la această afecțiune?
Durerea în piept în cazul miocarditei apare ca o senzație de strângere în piept, atât în perioadele de odihnă, cât și în cele de efort. Durerea toracică poate să fie ameliorată prin aplecări înainte, ea fiind mai intensă în momentul culcării pe spate, caz în care este de luat în calcul faptul că inflamația afectează atât miocardul, cât și pericardul.
Cauze miocardită: factori care determină apariția acestei afecțiuni
- Miocardita infecțioasă
- Infecții cu Virusuri
- Infecții cu Paraziti
- Infecții cu Fungi
- Infecții cu Bacterii
- Miocardita neinfecțioasă
- Boli
- Boli autoimune cu evoluție cronică
- Boala Chagas
- Boala Lyme
- Radiații
- Medicamente
- Stupefiante (droguri)
- Vaccinare cu seruri de tip ARN
- Produse chimice
- Toxine din mediu
Miocardită după vaccinare (post-vaccin)
Studiile au demonstrat faptul că au fost depistate cazuri de miocardită după vaccinare împotriva virusului SARS-COV-2, în special după administrarea celei de a doua doze, cu o prevalență mai mare în rândul adulților tineri și a adolescenților de sex masculin, însă aceste situații au fost puține la număr la nivel mondial.
Tipuri de miocardită, clasificare:
- Miocardita acută
- Miocardita cronică activă
- Miocardita cronică persistentă
- Miocardita fulminantă
Factori de risc pe care îi prezintă miocardita
- Diabet
- HIV/SIDA
- Leziuni sau infecții ale pielii
- Administrarea de medicamente pentru tratarea cancerului
- Tulburări de alimentație
- Boală renală în stadiu terminal
- Prezența unei leziuni toracice
Complicații
Printre complicațiile depistate în cazul pacienților cu miocardită se numără insuficiența cardiacă. În cazurile severe de insuficiență cardiacă, pacientul ar putea necesita chiar și un transplant de inimă (transplant cardiac) sau un dispozitiv de asistență ventriculară.
De asemenea, un alt risc al miocarditei este infarctul sau AVC-ul, cauzate de cheagurile formate de sângele care se adună în inimă și care se poate deplasa în creier.
Afecțiunile mușchiului inimii pot să cauzeze și aritmii, care cresc riscul de accident vascular cerebral. Unele aritmii severe pot să conducă la decesul subit, mai ales dacă nu se intervine cu tratament în timp util.
Diagnosticare miocardită
- Evaluarea paraclinică:
- Consultație
- Radiografia carido-pulmonară
- Electrocardiograma (ECG)
- Ecocardiografie
- +/- Holter EKG
- Ecocardiografie avansată
- +/- RMN cord
- Cateterism cardiac și biopsie miocardică
Miocardită tratament
Tratamentul pentru miocardită vizează atât cauzele, cât și simptomele și poate să includă medicamente pentru tratarea bolilor cronice, medicație simptomatică, medicamente pentru inimă sau corticosteroizi. În unele cazuri, miocardita se vindecă de la sine prin repausul la pat și prin respectarea indicațiilor specialistului.
Care este evoluția și prognosticul acestei afecțiuni?
Miocardita este o boală a inimii care, depistată și tratată la timp, poate să fie vindecată, iar simptomele ameliorate. În cazurile în care pacientul nu se prezintă la timp la medic și nu urmează un tratament personalizat, miocardita poate să fie fatală.
Miocardita se vindecă?
Miocardita se vindecă în cele mai multe cazuri de la sine, dar în alte situații mai severe este necesar un tratament specific, recomandat de medicul specialist.
Cum afectează miocardita copiii și adolescenții?
Boala inimii cunoscută sub numele de miocardită poate să afecteze calitatea vieții copiilor și adolescenților prin manifestările specifice: dureri în piept, dureri de cap, dificultăți de respirație.
Ce poți face pentru a încetini evoluția afecțiunii?
Miocardita este o afecțiune care poate să evolueze rapid atunci când nu este ținută sub control, așa că este necesar să respecți toate indicațiile medicului referitor la tratament și vindecare pentru a putea stopa sau încetini evoluția miocarditei.
Cât durează miocardita?
În funcție de gradul de inflamare a mușchiului inimii și de etapa bolii, precum și de tabloul clinic, durata miocarditei poate să difere, însă, în cazurile obișnuite, această afecțiune durează aproximativ 6 săptămâni.
Miocardita și vaccinul împotriva Sars COVID 19
De-a lungul pandemiei au fost descoperite aproximativ 1000 de cazuri de miocardită care au putut să fie corelate cu vaccinul împotriva COVID-19, afecțiunea fiind depistată la câteva zile după administrarea vaccinului, cu precădere după cea de a doua doză, prevalența fiind mai mare în rândul bărbaților tineri și în rândul adolescenților.
Cât timp durează miocardita cauzată de Covid 19?
Majoritatea pacienților s-au recuperat rapid după tratament, însă perioada de vindecare variază în funcție de reacția organismului la tratament, dar și de tipuri de miocardită.
Cum se pot preveni miocardita?
Chiar dacă nu există metode specifice pentru prevenirea miocarditei, există câteva lucruri pe care le poți face pentru a evita apariția acestei afecțiuni:
- evitarea contactului cu persoane bolnave (gripă sau alte virusuri)
- igienă corespunzătoare
- evitarea comportamentelor riscante (relații sexuale neprotejate, consumul de droguri)
- administrarea de vaccinuri la recomandarea medicului
Concluzii și recomandări medicale
Starea de sănătate poate să sufere modificări rapide în cazul bolilor de inimă. Tocmai de aceea, e necesar să monitorizezi starea generală prin efectuarea de analize medicale în mod regular. La Cardioclinic beneficiezi de grija unor specialiști în domeniu, precum și de aparate ce utilizează tehnologii avansate pentru evaluări sigure și diagnostice exacte atunci când apar simptome îngrijorătoare. Serviciile medicale disponibile în cadrul Cardioclinic includ analize medicale specifice, diagnosticare și tratamente eficiente chiar și pentru rezolvarea cazurilor severe.
Întrebări frecvente
Care este diferența dintre miocardită și pericardită?
Miocardita și pericardita sunt ambele bolii ale inimii, însă fiecare afectează un strat diferit al acesteia. Astfel, miocardita cauzează inflamarea miocardului, în timp ce pericardita afectează stratul exterior al inimii, pericardul. În ambele situații este necesară asistența medicală pentru vindecarea bolii și ameliorarea simptomelor.
